Alunitele la copii. Ce trebuie sa stii

Alunitele copiilor nu sunt in general un motiv de ingrijorare. Este normal sa le apara noi alunite in timpul copilariei si in adolescenta. Cele mai multe alunite cresc pe masura ce copilul creste, iar unele alunite devin mai inchise la culoare, iar altele se vor deschide la culoare. Aceste schimbari sunt de asteptat in cazul copiilor si sunt rareori un semn de melanom – un timp de cancer al pielii care poate incepe intr-o alunita.

Desi melanomul este rar in cazul copiilor mici, este necesar sa stii care sunt diferitele tipuri de alunite. Cele mai multe alunite sunt inofensive, dar sunt cateva tipuri care trebuie investigate de catre dermatolog pentru a te asigura ca sunt in regula.



Alunita obisnuita.

Mai este numita si semn de frumusete si este inofensiva. Cele mai multe alunite care se dezvolta pe pielea copiilor sunt alunite obisnuite.

Cele mai multe alunite apar in timpul copilariei si in adolescenta. Acestea apar pe pielea expusa la soare si incep ca un semn plat, rotund, cu o culoare uniforma. Pe masura ce copilul creste, aceste alunite benigne cresc simetric (la fel in amandoua partile). O alunita benigna se poate inalta deasupra pielii si se poate deschide la culoare in timp. In timpul pubertatii insa alunitele incep sa se inchida la culoare. Indiferent daca o alunita se deschide sau se inchide, culoarea ramane uniforma. La momentul in care copilul ajunge adult, exista 12 la 20 de alunite obisnuite pe pielea lui. Foarte putine alunite normale incep sa se dezvolte dupa 30 de ani.

Ce recomanda dermatologii: Alunitele obisnuite aparute la copii si adolescenti sunt de obicei inofensive. Daca o alunita arata altfel decat celalalte, da mancarimi sau sangereaza, trebuie examinata de un dermatolog.



Alunita congenitala

Cand un copil se naste cu o alunita, dermatologii se refera la alunita ca un nevus congenital. Alunitele congenitale sunt cosiderate semn de nastere. Aproximativ 1% din nou nascuti au o alunita congenitala.

Aceste alunite pot lua forme diverse. Unele arata ca alunitele obisnuite, altele sunt pete albastre gri care pot semana cu o vanataie. Acestea din urma sunt numite pete mongoloide si mai intalnite in cazul asiaticilor, nativilor americani sau in cazul celor cu pielea neagra sau inchisa la culoare. Petele mongoloide se atenueaza de obicei in copilarie.

Cele mai multe alunite congenitale sunt inofensive. Cu toate acestea, un nev congenital mare sau gigant prezinta un risc crescut de melanom. Ce defineste o alunita congenitala ca fiind gigant este diametrul sau. Cand diametrul este mai mare de 20 cm, este considerata gigant. Unele estimari indica faptul ca avea un nev congenital mare sau gigant creste riscul de a dezvolta melanom cu 4,5% pana la 10%. Alte studii au concluzionat ca acest risc poate fi chiar mai mare.

Ce recomanda dermatologii: Daca un copil are un nev congenital gigant, alunita trebuie sa fie examinata de un dermatolog. Riscul de a dezvolta melanom este mai mare in primii 10 ani de viata si deosebit de mare in primii 5 ani.



Credit imagine

Mol displazic

O alunita este clasificata ca displazica, atunci cand nu arata ca o alunita obisnuita. Alunitele comune sunt simetrice, au o culoare uniforma si tind sa fie mai mici in diametru decat un creion.

Alunitele displazice, cunoscute sub numele de alunite atipice, nu au aceste caracteristici. In schimb, un mol displazic are una sau mai multe dintre aceste trasaturi: asimetric (daca este pliata in doua, partile laterale nu se vor potrivi), are margini neregulate, au mai mult de o culoare si un diametru care depaseste 6 milimetri (aproximativ diametrul unei gume de creion).

Ce recomanda dermatologii: Daca copilul are alunite displazice, trebuie sa mearga regulat la control dupa pubertate.



Credit imagine: skincancer.org

Nev spitz

Aceasta alunita seamana atat de mult cu melanomul incat nu este posibil ca un dermatolog sa se uite la un nev spitz si sa spuna daca este sau nu este un melanom. Un nev spitz are de multe ori este o culoare roz, si este ridicat, ca o leziune in forma de cupola. De asemenea, el poate sa contina culori variabile, cum ar fi rosu, negru, si maro. Alunitele pot sangera.

Cele mai multe alunite spitz apar pe piele in timpul primilor 20 de ani de viata, insa pot aparea si la varsta adulta.

Ce recomanda dermatologii: Cand o leziune seamana cu un nev spitz, ar trebui sa fie examinata de un dermatolog - indiferent de varsta persoanei.



Alti factori de risc

In cazul in care pe pielea copilului se dezvolta numeroase alunite sau o alunita este mai mare de 6 milimetri, aceasta creste riscul de a dezvolta melanom. Chiar daca alunitele sunt inofensive, exista inca un risc ridicat. Mai multe studii au gasit o relatie intre numarul de alunite si un risc crescut de a dezvolta melanom.

Alti factori de risc care pot creste in mod semnificativ riscul de a dezvolta melanom includ un istoric familial de melanom, sistem imunitar slab  si tendinta de face arsuri solare. Unele afectiuni medicale, cum ar fi xeroderma pigmentosum (o boala genetica rara) si alunite familiale atipice si sindromul de melanom (FAMM) cresc de asemenea riscul. FAMM apare atunci cand o persoana are una sau mai multe rude apropiate cu melanom, o multime de alunite (50 sau mai multe), unele alunite displazice, si alunite care prezinta anumite caracteristici, atunci cand sunt privite sub un microscop.

sursa

Ce sunt pistruii şi de ce ei nu apar la nou-născuţi

Unii oameni consideră frumoşi pistruii, în timp ce alţii încearcă să-i ascundă sau să scape de ei în diverse moduri.

Aceste puncte mai întunecate sunt legate de pigmentarea neuniformă a pielii, iar oamenii palizi, cu părul roşcat sunt mai susceptibili de a avea pistrui.

Oamenii de ştiinţă încă nu ştiu de ce unii oamenii au pistrui sau de ce unii oameni au mai mulţi decât alţii.

''Pistruii sunt puncte mici pe piele, care conţin cantităţi mari de melanină", afirmă Hank Green, care a realizat video-ul despre cum se formează pistruii şi l-a postat pe canalul său de YouTube – SciShow.

Melanina este proteina responsabilă de pigmentarea pielii noastre, a ochilor şi a părului. Şi este produsă de celule speciale numite melanocite. Aceste celule sunt sensibile la lumina soarelui, întunecând culoarea pielii şi creând astfel un strat protector, care blochează parţial razele UV.



Chiar şi oamenii fără pistrui au melanină răspândită în pielea lor, însă deosebirea e că, la persoanele cu pistrui, melanina este produsă sub formă de puncte mici care se întunecă odată cu expunerea la soare. Însă când lumina soarelui este limitată, aceste puncte devin mai palide.

Acesta este motivul pentru care copiii nu se nasc cu pistrui. Adevărat este că pistruii ar putea fi în piele, dar se fac vizibili numai după ce copilul va fi expus la razele solare.

Nu este pe deplin înţeles de ce anumiţi oameni au pistrui, dar cauza a fost parţial legată de o genă numită MC1R, care instruieşte celule să producă o proteina care este implicată în producerea de melanină.

MC1R determină cât de mult din cele două tipuri de pigmente vor fi în pielea, în părul şi în ochii unei persoane.

Pigmenţii bruni întunecaţi sunt produşi de un anumit tip de melanină numită eumelanin, iar pigmenţii galben-roşcaţi sunt produşi de un tip de melanină numită pheomelanin.



"Dacă ai o genă MC1R activă, corpul tău produce mai mult eumelanin, ceea ce va face ca părul şi pielea să fie mai închise la culoare. Această proprietate te va proteja împotriva soarelui. În cazul în care gena este inactivă, atunci se va produce mai mult pheomelanin, ceea ce va face ca pielea să fie mai albă, părul blond sau roşcat şi vei avea o înclinaţie pentru pistrui", explică în video-ul său Green.

Pistruii şi părul roşcat sunt considerate a fi controlate de aceeaşi genă. În timp ce părul roşcat este o trăsătura recesivă, pistruii sunt o trăsătură dominantă.

Pistrui sunt similari cu alte condiţii de pigmentare, spre exemplu lentigo, care se formează din cauza faptului că unii oameni au conţinut sporit de melanocite în pielea lor.

Dar diferenţa dintre lentigo şi pistrui este că melanocitele nu dispar nicăieri, iar petele întunecate sunt permanente.

sursa